Trec printr-o perioadă proastă. Copilul e din ce în ce mai agitat, cere din ce în ce mai multă atenție și parcă timpul pentru mine se diminuează constant, până dispare cu totul. Da, e veselă și amuzantă, da, face tot felul de lucruri noi și interesante, da, mă uimește constant cu ceea ce zice și ce face , daaaar, face și o grămadă de prostii, se cațără și cade, trage de oale de pe aragaz, fac ordine într-o parte și vine ea și strică în partea cealaltă.... Parcă nu mai fac altceva toată ziua decât mâncare și strâng după ea... Poate că am nevoie de un pic de timp pentru mine , numai că, de cate ori o las la socri sau cu tac-su și fac ceva pt mine mă simt vinovată că o abandonez, că ea are nevoie de mine și eu nu sunt acolo....
Poate ca e doar astenia de primavară...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu