Ziua de ieri a fost una fantastica. Dupa ce, de dimineata totul mergea perfect, dupa ce a dormit la pranz fix conform programului (lucru care, intre noi fie vorba, nu s-a mai intamplat de muuuuuult), dupa amiaza au apucat-o nervii. Atat de tare dadea cu curu de pamant pentru orice, dar absolut orice lucru care nu se intampla dupa vointa ei, ca l-am chemat pe Radu sa vina sa ne ia de la tara si sa ne duca acasa. Bineinteles ca pana a ajuns tati copilul era calm si linistit, ba chiar si zambitor pe alocuri. Nu de alta, dar altfel, cum ar fi putut tati sa creada ca fac misto de el si l-am chemat degeaba.
Am plecat acasa intr-un final, am bagat copilul la baie si la somn si mi-am vazut de ale mele. M-am bucurat nespus cand am descoperit ca mandra mea insista sa doarma in ciuda tiganilor care tineau concert de muzica manelo-populara la mine sub geam. In schimb, dupa ce s-au retras tiganii la casa lor Bianca a inceput foiala... S-a luptat cu un tantar care a ciupit-o de ambele picioare si de o manuta. M-a pocnit de vreo cateva ori pe parcursul luptei, a cerut crema, mi-a cerut sa pup bubitele. Am sarit fuga in ajutorul copilului servind tantarului o portie de pastile de la Raid, si pupand cu sarg, cand un piciorut dolofan, cand o manuta. Recunosc ca mi-a placut nespus. Apoi am adormit amandoua cu geamul deschis, fapt care a cauzat un gat intepenit la mine si valuri de veselie la ea. o iubesc mult, stiati?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu